marți, 12 octombrie 2010

Comportamentul copiilor nostri

Comportamentul copiilor se modeleaza inca din primele luni de viata prin imitarea celorlalti (in special a parintilor), prin observatie, prin modelul oferit de adulti, si prin consecintele pe care le are un comportament.De cele mai multe ori, parintii folosesc pentru a modifica un comportament sau pentru a-l invata pe copil cum sa se comporte, metoda informatiilor: “nu te bate!”, ” nu fi obraznic!” sau “poarta-te frumos!”, “fii cuminte!”, “vorbeste politicos!”. Insa toate acestea de regula nu pot modifica comportamentul, mai ales daca nu este suficient de clara in privinta a ce anume nu face bine copilul.
Un lucru important de stiut este ca in realitate, nu exista copii rai, ci doar copii descurajati.
Ieri, eram cu sotul in piata si trecand pe langa un stand de legume in care era o mama si cei doi copii ai sai ( o fata si un baietel ) aud deodata pe mama zbierand pur si simplu la fetita
(care era mai mare ca fratiorul de langa ea ) cu intrebarea “ce cauti tu la mine” si apoi un raspuns cu glas tremurand ” el a vrut sa te vada ca ii era dor de tine”…au urmat apoi cateva cuvinte spuse de mama printre dinti si iar urletele mamei ” acasa cu voi…eu nu am nevoie de copii aici..acasa..acasa” si copii trec cu iuteala pe langa noi si se opresc undeva in fata noastra, unde privesc chipul chinuit al fetei care s-a abtinut pana in acel moment din plans, citindu-i in ochi ura pentru cea care pentru ea era ” mama “.Isi i-a fratiorul de mana incercand sa iasa din piata dar se razgandeste si se opreste intre cele doua usi batante si o aud spunand cu ciuda…cu regret si cu o maturitate in ochi si in glas care m-a speriat pur si simplu pentru un copil care nu avea mai mult de 10 anisori “mortii mamii ei …pentru ce…hai ca vreau sa-i spun ceva…” si se intorc inapoi spre stand si mi-as fi dorit sa vad confruntarea dar …
Ca mama a doi copii nu cred ca mi-as dori sa vad vreodata pe chipul lor nevinovat atata ura si dispret cum am vazut ieri la acea fetita si o nelamurire , deznadejde in ochii baietelului care nu a dorit prea mult ….Nu-mi doresc si sper sa ma ajute Dumnezeu sa ii cresc asa cum eu am fost crescuta la randul meu cu dragoste si inconjurati de iubirea celor doi parinti.

…..copilul este comoara cea mai de pret a parintilor, chiar daca uneori avem parte de nazbatii si prostioare !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu